Sari la conținut
UE.legal • Fiscalitate internațională • Germania

Conturile bancare din România și Finanzamt: ce informații sunt transmise automat Germaniei?

Românii care locuiesc fiscal în Germania pot avea conturi, depozite sau investiții în România. Prin sistemul CRS și legea germană FKAustG, anumite informații financiare sunt schimbate automat între autoritățile fiscale.

Informare: UE.legal Domeniu: CRS, FKAustG și rezidență fiscală Timp de citire: 10 minute
01

Răspunsul direct

!
Un cont bancar deschis în România nu este raportat automat Germaniei doar pentru că titularul este cetățean român.

Elementul decisiv este rezidența fiscală. Dacă banca din România îl identifică pe titular drept rezident fiscal în Germania, informațiile raportabile despre cont pot fi transmise prin ANAF către autoritatea fiscală germană.

Corecție importantă:Cetățenia, domiciliul din buletin și rezidența fiscală nu sunt întotdeauna același lucru. Un cetățean român poate fi rezident fiscal în Germania, România sau, în anumite situații, poate exista un conflict de rezidență care trebuie rezolvat conform convenției de evitare a dublei impuneri.
02

Ce este CRS?

CRS – Common Reporting Standard este standardul internațional pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare.

Scopul oficial este combaterea evaziunii fiscale prin identificarea conturilor deținute într-un stat de persoane care sunt rezidente fiscal într-un alt stat.

01

Identificare fiscală

Banca stabilește în ce stat sau state este rezident fiscal titularul.

02

Raportare anuală

Instituția financiară raportează conturile identificate drept raportabile.

03

Schimb automat

Autoritățile fiscale transmit informațiile către statul de rezidență fiscală.

CRS nu este FATCA

CRS este standardul multilateral utilizat de numeroase state. FATCA este sistemul american orientat în special spre identificarea persoanelor fiscale americane.

03

Cum ajung datele din România în Germania?

Schimbul nu are loc, de regulă, direct între banca din România și Finanzamt-ul local din Germania.

1

Banca din România

Identifică rezidența fiscală și colectează datele raportabile.

2

ANAF

Primește raportările instituțiilor financiare din România.

3

BZSt

Bundeszentralamt für Steuern primește datele transmise Germaniei.

4

Finanzamt

Datele pot fi trimise autorității fiscale competente pentru verificarea impozitării.

Până la 31 iulie Instituțiile financiare germane raportează către BZSt
Până la 30 septembrie BZSt efectuează schimbul pentru anul precedent

Pentru datele primite din România se aplică termenele și procedurile stabilite de legislația română și de acordurile internaționale. În Germania, § 27 FKAustG stabilește schimbul anual până la 30 septembrie pentru anul anterior.

04

Cine poate fi raportat?

Poate fi raportat

  • persoana declarată rezident fiscal în Germania;
  • persoana care indică o adresă actuală în Germania;
  • titularul care furnizează un TIN german;
  • persoana cu mai multe rezidențe fiscale;
  • persoana care controlează o societate pasivă;
  • beneficiarul real al unor entități sau structuri raportabile.

Nu este raportat Germaniei doar pentru că

  • este cetățean român;
  • are un cont în România;
  • are economii provenite legal;
  • are rude în Germania;
  • a lucrat în trecut în Germania;
  • folosește o bancă românească.

Cum stabilește banca rezidența fiscală?

Adresa de domiciliu

Banca poate utiliza adresa actuală justificată prin documente.

Auto-certificarea fiscală

Clientul declară statul de rezidență și numărul fiscal.

Numărul fiscal

TIN-ul poate indica legătura fiscală cu Germania sau cu alt stat.

Schimbarea circumstanțelor

Mutarea în alt stat poate obliga banca să solicite o nouă declarație fiscală.

Atenție:Dacă informațiile furnizate băncii sunt contradictorii, incomplete sau necredibile, instituția financiară nu se poate baza automat pe declarația clientului și poate solicita documente suplimentare.
05

Ce informații pot fi transmise?

Date raportabile Date care nu sunt, în mod obișnuit, raportate
Numele titularului Parola de internet banking
Adresa declarată Codul PIN al cardului
Data și locul nașterii Codurile de autentificare
Numărul sau numerele fiscale Conținutul parolelor personale
Numărul contului Accesul direct în aplicația bancară
Instituția financiară Conversațiile private cu banca
Soldul sau valoarea contului la final de an Fiecare cumpărătură zilnică în mod automat
Dobânzi, dividende și anumite venituri Toate transferurile, fără nicio selecție
Venituri din vânzarea unor active financiare Motivul personal al fiecărei plăți

Și societățile pot fi vizate

Dacă un cont aparține unei entități pasive, banca poate fi obligată să identifice persoanele care controlează societatea și să raporteze informațiile acestora atunci când sunt persoane raportabile.

06

Exemple practice pentru românii din Germania

Exemplul 1

Economii într-un cont din România

Persoana locuiește și este rezidentă fiscal în Germania. Are într-un cont românesc economii provenite din salarii declarate.

Consecința:

Contul poate fi raportat, dar simpla existență a economiilor nu înseamnă automat evaziune fiscală.

Exemplul 2

Dobânzi bancare în România

Persoana este rezidentă fiscal în Germania și primește dobândă pentru un depozit bancar în România.

Consecința:

Dobânda poate trebui declarată în Germania, ținând cont de convenția de evitare a dublei impuneri și de impozitul eventual reținut în România.

Exemplul 3

Chirie încasată în România

Persoana locuiește în Germania și închiriază un apartament aflat în România.

Consecința:

Venitul imobiliar nu este raportat neapărat prin cont ca „venit din chirie”, dar intrările bancare și alte schimburi fiscale pot conduce la întrebări din partea Finanzamt-ului.

Exemplul 4

Cont comun cu părinții

Românul din Germania este cotitular al unui cont comun din România folosit și de părinți.

Consecința:

Contul poate apărea ca fiind asociat și persoanei rezidente în Germania. Trebuie păstrate documente care explică proveniența și proprietatea reală a banilor.

Exemplul 5

Cont închis în cursul anului

Persoana închide contul înainte de 31 decembrie.

Consecința:

Închiderea contului nu elimină automat obligația de raportare. Instituția poate raporta faptul că acel cont a fost închis.

Exemplul 6

Rezident exclusiv în România

Persoana locuiește, muncește și este rezidentă fiscal exclusiv în România.

Consecința:

Contul său nu ar trebui transmis Germaniei doar pentru că persoana a lucrat cândva sau are rude în Germania.

07

Ce poate face Finanzamt după primirea datelor?

Finanzamt poate

  • compara datele cu declarațiile fiscale;
  • solicita explicații și documente;
  • verifica dobânzi și venituri externe;
  • corecta decizii fiscale;
  • stabili impozite suplimentare;
  • calcula dobânzi și majorări;
  • începe un control fiscal;
  • sesiza organele penale fiscale dacă există indicii concrete.

CRS nu înseamnă automat că Finanzamt poate

  • confisca imediat banii;
  • bloca direct contul din România;
  • considera orice sold venit nedeclarat;
  • presupune automat existența evaziunii;
  • ignora proveniența legală a economiilor;
  • aplica sancțiuni fără procedură;
  • elimina dreptul contribuabilului la apărare.

Soldul unui cont nu este același lucru cu venitul impozabil. Banii pot proveni din economii vechi, moșteniri, împrumuturi, vânzarea unui bun sau venituri deja impozitate.

UE.legal
08

Ce drepturi are contribuabilul?

1

Dreptul la explicații

Contribuabilul poate solicita clarificarea faptelor și sumelor avute în vedere.

2

Dreptul de a prezenta documente

Extrasele, contractele, actele de moștenire și dovezile privind proveniența banilor pot fi decisive.

3

Dreptul la audiere

Înaintea unei decizii nefavorabile trebuie respectate garanțiile procedurale aplicabile.

4

Dreptul la contestație

O decizie fiscală poate fi atacată prin Einspruch în termenul legal.

5

Dreptul la protecția datelor

Datele trebuie prelucrate conform scopului fiscal, regulilor de securitate și legislației aplicabile.

6

Dreptul la reprezentare

Persoana poate apela la un avocat sau la un consultant fiscal autorizat, după caz.

Nu ignorați scrisorile Finanzamt-ului.Termenele de răspuns și de contestație pot continua să curgă chiar dacă persoana nu înțelege imediat motivul verificării.
09

Lista de verificare pentru românii din Germania

10

Legislație și surse oficiale

11

Întrebări frecvente

Nu. Contul trebuie să fie identificat drept raportabil, în special prin rezidența fiscală a titularului sau a persoanei care controlează entitatea.

CRS nu reprezintă transmiterea automată a fiecărei cumpărături. Sunt raportate categoriile de informații stabilite de lege, precum identificarea titularului, soldul și anumite venituri financiare.

Nu automat. Soldul poate reprezenta economii, venituri deja impozitate, moșteniri, împrumuturi sau vânzarea unui bun. Importantă este proveniența banilor.

Nu există o regulă generală prin care orice cont străin să fie declarat separat doar pentru existența sa. Trebuie însă declarate corect veniturile și informațiile cerute în situația fiscală concretă.

Da. Raportarea poate include informația că un cont raportabil a fost închis în perioada relevantă.

Da. Dacă datele sunt greșite sau s-au schimbat, trebuie contactată banca și prezentate documentele necesare pentru actualizare.

Concluzia UE.legal

Sistemul CRS nu permite Finanzamt-ului să ia automat banii dintr-un cont românesc. El oferă însă autorităților fiscale informații care pot declanșa verificări.

Pentru românii care sunt rezidenți fiscal în Germania, problema principală nu este existența contului, ci declararea corectă a veniturilor, justificarea provenienței banilor și concordanța dintre datele furnizate băncii și situația fiscală reală.

Transparența fiscală nu înlocuiește dreptul la apărare și nici obligația autorității de a analiza situația concretă.